Despre inteligenţă

Din cand in cand citesc anumite cărţi care mi se par cu adevărat demne de atenţie. O carte pe care tocmai am terminat-o intră in această categorie; este vorba de On Intelligence [1] scrisă de Jeff Hawkins. Omul incearcă să spună că teoria curentă "inteligenţă = comportament inteligent" nu este neapărat adaptată; un exemplu este cineva care citeşte o carte şi stă liniştit in fotoliu - putem oare deduce din faptul că nu face nimic, in afară de ţinutul cărţii in mană şi mişcatul ochilor, că inţelege sau nu ce citeşte din carte ? Părerea lui Jeff Hawkins este că nu comportamentul defineşte un sistem dotat cu inteligenţă ci este vorba de altceva.

Cartea detaşează conceptul de inteligenţă de cel de comportament: cuplul inteligenţă-comportament este de fapt rezultatul unei viziuni a culturii occidentale/europene asupra lumii - nu judecăm noi oare persoanele care se expun intr-un anumit fel ca fiind intelegente, iar pe restul ca fiind mai degrabă slab inzestrate ?

Ca o mică paranteză personală, acest cuplu inteligenţă-comportament duce la rezultatul că in cultura noastră "être = paraitre" de unde şi lipsa de profunzime pe care o resimţim uneori in viaţa noastră de toate zilele.

Vă invit la lectura acestei cărţi. Şi dacă nu aveţi chef să o cumpăraţi, daţi-mi de ştire: vă pot imprumuta exemplarul meu de acasă.